Recent, în luna iunie 2020, a fost publicat de către Societatea Americană a Cancerului (ACS) ghidul nutrițional și de activitate fizică pentru prevenția cancerului, iar recomandările referitoare la stilul de viață sunt în concordanță cu liniile directoare ale altor organizații medicale internaționale cum ar fi: The World Cancer Research Fund (WCRF) / American Institute for Cancer Research (AICR), Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane al SUA (USDHSS), Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Asociația pentru Prevenirea Cancerului, precum și cu cele rezultate din Ghidurile Dietetice pentru Prevenirea și Gestionarea Bolilor Cardiovasculare sau a Diabetului(1).
Recomandările generale sunt: păstrarea pe parcursul vieții a unei greutăți corporale sănătoase, evitarea sedentarismului iar în ceea ce privește alimentația: creșterea consumului de produse integrale de origine vegetală, reducerea sau evitarea consumului de carne roșie si procesată și evitarea consumului de alcool.
Cancerul este o boală care poate afecta pe oricine, însă unele persoane au un risc mai mare decât altele. Deși unii factori de risc sunt nemodificabili (cum ar fi moștenirea unor variante genetice nefavorabile, numite polimorfisme genetice) alții pot fi influențați (cum ar fi unele obiceiuri de viață). Factorii de mediu pot avea o puternică influență asupra riscului de cancer. În consecință, multe cazuri de cancer pot fi prevenite. Se estimează că între 30 și 50 la sută din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos și prin evitarea expunerii la diferite substanțe cancerigene profesionale, poluarea mediului înconjurător sau expunerea pe termen lung la diferite infecții (2).
Dintr-un stil de viață sănătos fac parte: o nutriție adecvată, activitatea fizică realizată constant, renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool.
Nutriția se referă la cumulul de procese integrate prin care celulele, țesuturile, organele, și chiar organismul în întregime, dobândesc energia și nutrienții necesari pentru a funcționa normal. Nutriția este importantă de-a lungul vieții, ajutând organismul să crească, să se dezvolte și să funcționeze în conformitate cu tiparul definit de codul genetic din ADN-ul acestuia, iar o nutriție corectă contribuie semnificativ la reducerea riscului dezvoltării anumitor tipuri de cancer.
Activitatea fizică presupune orice mișcare care antrenează mușchii scheletului, incluzând activitățile casnice (ex.menaj, grădinărit), de recreere (ex.plimbări, jogging, ciclism, dans) sau activități sportive organizate. Activitatea fizică adecvată creează un mediu metabolic propice în organism și contribuie de asemenea la reducerea riscului de cancer.
Durata și tipul de activitate fizică pot influența starea metabolică generală a organismului, precum și cerințele totale de energie, care, la rândul lor, pot avea impact asupra cantității de alimente care pot fi consumate fără a stoca excesul de energie sub formă de grăsime. Aportul excesiv de energie care nu este echilibrat de o activitate fizică corespunzătoare duce la un surplus de energie și, în final, la creșterea în greutate, respectiv o greutate corporală mai mare (2).
În cele ce urmează sunt redate recomandările ACS cu privire la nutriție, activitate fizică și alte obiceiuri de viață:
1. Obțineți și mențineți de-a lungul vieții o greutate corporală sănătoasă.
⇒ Mențineți o greutate corporală în intervalul sănătos, respectiv un IMC intre 18 si 25 (calculează-ți aici Indicele de Masă Corporală);
⇒ Factorii alimentari asociați cel mai adesea cu excesul de grăsime corporală includ băuturile îndulcite cu zahăr sau dietele de tip „occidental” (cu conținut ridicat de zaharuri, carne sau grăsimi). În schimb, dieta de tip ”mediteranean” ce conține alimente bogate în fibre alimentare, legume și fructe ajută la obținerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Activitatea fizică aerobică, inclusiv mersul pe jos, este de asemenea benefică și este asociată cu un risc mai mic de exces de grăsime corporală, în timp ce comportamentele sedentare sunt asociate cu un risc mai mare.
2. Urmați un regim alimentar sănătos la toate vârstele.
Un regim alimentar sănătos include:
⇒ Alimente bogate în nutrienți, într-o măsură care ajută la obținerea și menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
⇒ O varietate mare de legume – de culoare verde închis, roșu și portocaliu sau de leguminoase bogate in fibre (cum ar fi fasolea, mazărea, etc…;
⇒ Fructe, în special fructe întregi într-o varietate de culori;
⇒ Cereale integrale
⇒ Un regim alimentar sănătos limitează sau exclude: carnea roșie și procesată; băuturile îndulcite cu zahăr sau alimente puternic procesate și produse din cereale rafinate.
Consumul de legume si fructe asigură organismului numeroși micronutrienți sau fitochimicale care printr-o importantă activitate biologică asupra organismului pot contribui la reducerea riscului anumitor tipuri de cancer.
Printre fitochimicalele pentru care a fost demonstratată activitatea anticancer in studiile pe modele de linii celulare sau pe modele animale se regăsesc fibrele alimentare, carotenoizii, izotiocianații, flavonoizii sau fenolii, compuși care se regăsesc în legume și fructe. Legumele si fructele reprezintă de asemenea o sursă bogată de micronutrienți cum ar fi vitaminele C si E, seleniul sau folatul care pot reduce de asemenea riscul pentru anumite tipuri de cancer (3).
În ceea ce privește consumul de carne roșie și carne procesată, exemplele de mecanisme biologice care stau la baza asocierii cărnii roșii și procesate cu o creștere a riscului de cancer includ: eliberarea de substanțe cancerigene cum ar fi hidrocarburile aromatice policiclice (PAHs) care rezultă din gătirea cărnii la temperaturi ridicate și care au potențial mutagen sau pot fi implicate in deteriorarea ADN-ului, nitriții (care în combinație cu grăsimile generează compuși N-nitrozo, cancerigeni), aminele heterociclice și fierul heminic (4,5,6).
Carnea roșie se referă la carnea de mamifer neprocesat (carnea de vită, mânzat, porc, miel, etc.) iar carnea procesată este carnea transformată în scopul conservării sau îmbunătățirii aromei cum ar fi slănina, mezelurile sau șunca, prin diferite procese de afumare, sărare sau fermentație.
3. Fiți activ fizic.
⇒ Adulții ar trebui să efectueze între 150 și 300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau între 75 și 150 de minute de activitate fizică cu intensitate mare sau o combinație a celor două; atingerea sau depășirea limitei superioare de 300 de minute este benefică.
⇒ Copiii și adolescenții ar trebui să se implice în cel puțin 1 ora de activitate cu intensitate moderată sau intensă în fiecare zi.
⇒ Ar trebui limitat comportamentul sedentar, cum ar fi șezutul pe scaun sau pe canapea în timpul zilei (vizionatul prelungit la TV) sau alte forme de divertisment statice pe perioade lungi de timp.
Activitatea fizică are un efect benefic asupra riscului de cancer, prin mecanisme multiple (cum ar fi reducerea nivelului de estrogeni circulați, reducerea rezistenței la insulină și a inflamației, imbunatațirea imunității prin efecte imunomodulatoare).
Activitatea fizică este oncoprotectivă mai ales prin creșterea producției endogene de antioxidanți celulari reducând astfel stresul oxidativ, și poate îmbunătăți mecanismele de reparare ale ADN-ului, scăzând astfel riscul de carcinogeneză (7,8,9).
4. Evitați consumul de alcool.
⇒ Persoanele care aleg să consume alcool ar trebui să limiteze consumul la cel mult 1 porție pe zi pentru femei și 2 porții pe zi pentru bărbați (1).
Mecanismele prin care consumul de alcool poate crește suscceptibilitatea de a dezvolta anumite tipuri de cancer includ:
• Acetaldehida, un metabolit toxic al oxidării etanolului, poate fi cancerigenă pentru unele tipuri de celule (de exemplu, colonocite), datorită conversiei etanolului în acetaldehidă de către bacteriile colonice.
• Un consum mai mare de etanol poate induce stres oxidativ printr-o producție crescută de specii reactive de oxigen, care sunt genotoxice și cancerigene (2).
În concluzie, o alimentație adecvată, activitatea fizică realizată în mod susținut și consecvent, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool contribuie intr-o proporție majoră la prevenirea unor forme de cancer și a altor boli cronice.
Surse :
(1) https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/…/10…/caac.21591
(2) https://www.wcrf.org/sites/default/files/Summary-of-Third-Expert-Report-2018.pdf accesat in 11 iunie 2020
(3)Lippmann D, Lehmann C, Florian S, et al. Glucosinolates from pak choi and broccoli induce enzymes and inhibit inflammation and colon cancer differently. Food Funct 2014; 5: 1073–81.
(4)Gilsing AM, Franssen F, de Kok TM, et al. Dietary heme iron and the risk of colorectal cancer with specific mutations in KRAS and APC. Carcinogenesis 2013; 34: 2757–66.
(5) Fonseca-Nunes A, Jakszyn P, Agudo A. Iron and cancer risk–a systematic review and meta-analysis of the epidemiological evidence. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2014;23(1):12-31. doi:10.1158/1055-9965.EPI-13-0733.
(6) Pegg RB; Shahidi F. Nitrite curing of meat : the N-nitrosamine problem and nitrite alternatives. Trumbull, Conn. : Food & Nutrition Press, 2000.
(7)Gunter MJ, Hoover DR, Yu H, et al. Insulin, insulin-like growth factor-I and risk of breast cancer in postmenopausal women. J Natl Cancer Inst 2009; 101: 48–60.
(8)McTiernan A. Mechanisms linking physical activity with cancer. Nat Rev Cancer 2008; 8: 205–11.
(9)Friedenreich CM, Neilson HK and Lynch BM. State of the epidemiological evidence on physical activity and cancer prevention. Eur J Cancer 2010; 46:
2593–604.
