Conform studiilor de specialitate, alături de sedentarism, obezitate, fumat sau consum de alcool, obiceiurile alimentare nesănătoase reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Rezultatele cercetărilor în domeniu, realizate de instituții de renume, precum American Institute for Cancer Research (AICR), European Society for Clinical Nutrition (ESPEN), American Cancer Society (ACS) și American Heart Association (AHA) ne arată însă și ce măsuri sunt recomandate pentru pacienții care au dezvoltat boala.
Nutriția echilibrată, activitatea fizică, renunțarea la fumat sau adoptarea altor obiceiuri sănătoase, nu doar că pot contribui la prevenirea dezvoltării cancerului (vezi partea I), ci pot influența pozitiv evoluția stării de sănătate în cazul pacienților oncologici, după instalarea acestei afecțiuni.
Intervenția nutrițională: cum luptăm împotriva cancerului cu ajutorul alimentației?
Alimentația echilibrată și un stil de viață sănătos în general, pot avea o contribuție semnificativă în lupta împotriva cancerului pentru pacienții oncologici. Persoanele afectate de această afecțiune, prin schimbarea stilului de viață și implementarea unor obiceiuri sănătoase, pot influența în mod pozitiv evoluția stării proprii de sănătate.
Este important însă, ca aceste schimbări în alimentație sau în activitățile fizice întreprinse să fie făcute conform recomandărilor specialiștilor și a studiilor de specialitate.
AICR face următoarele recomandări pentru supraviețuitorii de cancer:
- Menținerea unei greutăți corporale în limitele normale (IMC între 18,5 – 24,9);
- Adoptarea unui stil de viață sănătos care să includă activitatea fizică în mod regulat, precum și o alimentație bazată pe legume, fructe și cereale integrale și scăzută în grăsimi saturate, carne roșie și alcool.
În intervenția nutrițională asociată cancerului, AICR recomandă de asemenea un consum majoritar de alimente de origine vegetală, astfel:
- Zilnic: cel puțin 5 porții de legume și fructe (cât mai variate);
- La fiecare masă: cereale integrale și/sau leguminoase.
Legume, fructe și cereale integrale & un consum scăzut de carne roșie
O alimentație bogată în legume, fructe și cereale integrale, dar cu un consum scăzut de carne roșie, are o contribuție semnificativă în lupta împotriva cancerului. Conform cercetărilor în domeniu, o astfel de alimentație oferă corpului vitaminele, mineralele și compușii bioactivi care îl pot ajuta să lupte împotriva diverselor boli, inclusiv a cancerului.
Toxinele și substanțele cancerigene pot fi eliminate din organism de către o parte din acești compuși proveniți din alimentație, înainte ca acestea să cauzeze daune celulare. Alți compuși contribuie la procesul de regenerare celulară, în timp ce alții pot contribui la blocarea reproducerii celulelor canceroase.
Conform acestor studii, o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, pui și pește este asociată cu o mortalitate redusă. În cazul unui consum crescut de legume și cereale integrale, aceasta scade cu până la 43%!
Persoanele care suferă de cancer, în special dacă sunt și supraponderale, prezintă un risc crescut și pentru dezvoltarea altor boli cronice (precum cele cardiovasculare), fiind astfel recomandat un consum adecvat de carbohidrați, lipide și proteine.
Recomandările ESPEN, American Cancer Society (ACS) și ale American Heart Association (AHA) cu privire la aportul zilnic de macronutrienți sunt următoarele:
- Grăsimi: 20-35% din totalul aportului energetic (AHA: 25-35%)
- Carbohidrați: 45-65% din totalul aportului energetic (AHA: 50-60%)
- Proteine: 10-35% din totalul aportului energetic, minim 0,8 g/ Kg corp (ESPEN recomandă asigurarea unui necesar proteic zilnic între 1 – 1,5 g, iar în cazul inactivității fizice sau al prezenței inflamației sistemice între 1,2 – 2g proteine / kg corp / zi).
Pacienților care au scăzut în greutate și au dezvoltat rezistență la insulină, ESPEN le recomandă o creștere a consumului de lipide în locul carbohidraților, pentru a crește densitatea calorică și pentru a reduce încărcătura glicemică. Alimentele bogate în acizi grași Omega-3, cum sunt nucile sau peștele, sunt asociate cu un risc scăzut de boli cardiovasculare și o rată mai scăzută a mortalității.
În toate stadiile, este importantă asigurarea unui aport adecvat de proteine. În acest sens, pentru cei care consumă alimente din toate grupele alimentare, se recomandă produsele cu un conținut scăzut de grăsimi saturate: ouă, pește, carne slabă, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, nuci, semințe, legume. Pentru vegani, proteinele pot fi asigurate printr-un consum echilibrat de nuci, semințe, legume și cereale, recomandându-se totodată și suplimentarea cu vitamina B12 și, dacă este necesar, cu vitamina D.
Carbohidrații, o provocare
De unde ne asigurăm necesarul de carbohidrați? Conform specialiștilor, singurele grupe de alimente sănătoase bogate în nutrienți, fitochimicale și fibre, din care ne putem lua necesarul de carbohidrați, sunt legumele, fructele și cerealele integrale. De evitat: dulciuri, produse de patiserie, băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr etc.
Importanța consumului de cereale integrale este dată de compușii care se regăsesc în acestea, care au efecte hormonale benefice sau proprietăți antioxidante. Cerealele integrale conțin așadar o serie de antioxidanți – precum acizi fenolici, flavonoide și tocoferol, compuși precum lignanii – cu efect hormonal slab sau fitosteroli și acizi grași nesaturați, care pot îmbunătăți metabolismul lipidelor. Conform ipotezelor de studiu, toți acești compuși pot reduce riscul de progresie în cazul cancerului și al bolilor cardiovasculare.
Totodată, fitochimicalele pot stimula sistemul imunitar, pot încetini rata de creștere a celulelor canceroase și preveni daunele de la nivelul ADN-ului care ar putea duce la dezvoltarea cancerului.
Carbohidrații simpli – da sau… nu chiar? Mierea, zahărul, melasa, siropul de porumb sau alți carbohidrați simpli nu au fost corelați cu o creștere a riscului de progresie în cancer. Cu toate acestea, nu se recomandă consumul acestora din două motive: o dată, din cauza riscului creșterii în greutate, iar apoi, consumând carbohidrați simpli, scade consumul unei cantități suficiente de alimente bogate în compuși bioactivi.
Alimentele de origine vegetală și organică
În intervenția nutrițională asociată cancerului, după cum s-a menționat anterior, AICR recomandă un consum majoritar de alimente de origine vegetală.
Vitaminele, mineralele, fitochimicalele și fibrele din legume și fructe pot determina inhibarea progresului cancerului, iar aportul slab caloric al acestor alimente ajută pacienții să-și mențină o greutate în limitele recomandate.
Organic sau convențional? În ceea ce privește consumul de legume și fructe organice, desigur, EWG (Environmental Working Group) îl recomandă, în scopul reducerii expunerii la pesticide. În același timp, însă, atrage atenția asupra faptului că un consum de fructe și legume cultivate convențional este mai benefic decât renunțarea la consumul acestora (din motivul dificultății de a procura produse organice, de exemplu).
Nutriția, un aliat de nădejde pe termen lung
Precum și în cazul altor afecțiuni, nutriția și stilul de viață, în general, pot influența pozitiv rezultatele obținute pe termen lung. Este important însă ca pacienții oncologici să fie bine informați cu privire la stilul de viață ales, cu privire la posibilitatea schimbării stilului de viață actual și adoptării unei alimentații care să-i susțină în lupta împotriva cancerului.
Pentru a preveni recurența sau dezvoltarea unui al doilea caz de cancer, precum și a altor boli cronice, important de reținut este controlul greutății corporale, adoptarea unei alimentații sănătoase și potrivite pentru situația specifică a persoanei, precum și a unei activități fizice corespunzătoare.
Corina Hossu, Nutritionist – Dietetician Nutriwell
Pentru informații și programări ne puteți contacta la numărul de telefon 0770 740 355 sau printr-un mesaj pe pagina de Facebook Nutriwell – Centru de Nutriție Integrată.
—————–
Bibliografie
1. 2012 American Cancer Society, Inc. doi:10.3322/caac.21142.
2. American Institute for Cancer Research. www.aicr.org. Accesat în mai 2019.
3. ESPEN guidelines on nutrition in cancer patients – Clinical Nutrition. 2016. http://dx.doi.org/10.1016/j.clnu.2016.07.015
4. U.S.Department of Agriculture and U.S.Department of Health and Human Services. Dietary Guidelines for Americans, 2010. 7th Edition, Washington, DC:U.S.Government Printing Office, December 2010.
5. World Cancer Research Fund / American Institute for Cancer Research. Food, Nutrition, Physical Activity and the Prevention of Cancer: a Global Perspective. Washington, DC: AICR, 2007.
6. Diet and lifestyle recommendations revision 2006: A scientific statement from the American Heart Association Nutrition Committee Lichtenstein AH, Appel LJ Circulation. 2006 Jul 4;114(1):82-96. Epub 2006 Jun 19.
7. Slavin, J. (2003). Why whole grains are protective: Biological mechanisms. Proceedings of the Nutrition Society, 62(1), 129-134. doi:10.1079/PNS2002221
8. Tohill BC, Seymour J, Serdula M, Kettel-Khan L, Rolls BJ. What epidemiologic studies tell us about the relationship between fruit and vegetable consumption and body weight. Nutr Rev. 2004;62:365-374.
